In trecut am mai prezentat un sistem de deschidere porti, dar erau duble, vedeti https://nicuflorica.blogspot.com/search?q=poarta, acum o sa prezisnt un sistem de deschidere poarta culisanta cu motor de c.a.
Un prieten a avut nevoie sa schimbe, cel putin pentru o perioada scurta, un sistem defect cu "ceva", asa ca am conceput impreuna schema si programul.
In mare, sunt folosite:
- 2 butoane (de fapt iesirile de la un receptor)
doar ca mai e un limitator de cursa si pe circuitul din stanga.
Pentru moment, s-a testat pe masa, montajul, pentru cele 3 stari:
- repaus:
- deschidere:
- inchidere:
Programul folosit este opengate.ino, care permite ca la apasarea butonului de deschidere, timp de 20 secunde primul releu alimenteaza motorul, iar al doilea ramane necuplat si motorul este conectat prin contactul normal inchis (NI/NC). Daca se apasa oricare buton in timpul operatiunii, aceasta de intrerupe. La fel si pentru inchidere, timp de 20 secunde primul releu alimentarea motorul, iar al doilea este cuplat si motorul este conectat prin contactul normal deschis (ND/NO).
Limitatorii opresc alimentarea la capete de cursa, timpul de 20 secunde fiind luat acoperitor.
Am primit de la Catalin si un filmulet:
Pentru a comanda un sistem de porti duble, controlate individual, pentru a avea un curent mic la actionare, adica se deschide poarta dreapta si apoi dupa scurt timp stanga, la inchidere, se actioneaza intai poarta stanga si apoi dreapta.
Deoarece ideea e sa se folosesca ulterior un sistem de comanda la distanta radio
am pus pe cele 2 intrari (D2 si D3), cate o rezistenta la masa (GND) si comanda se da cu 5V, ca si cum as avea comenzi logice. (vedeti continuarea in partea a 2-a).
Schema de test are 2 butoane fara retinere, pe intrari sunt 2 rezistente de 10k catre masa pentru a "tine" intrarile in 0 logic, butoanele fara retinere sunt la +5V. La fiecare din cele 4 iesiri sunt conectate cate un led in serie cu o rezistenta de limitare a curentului.
In repaus, cele 4 iesiri sunt in 0 logic, deci ledurile sunt stinse
Daca se apasa butonul de deschidere (cel din dreapta), ledul rosu din dreapta se aprinde, confirmand ca iesirea este in 1 logic, ceea ce ar permite deschiderea primei porti (din dreapta),
la scurt timp se aprinde si ledul rosu din stanga lui, confirmand ca iesirea este in 1 logic, ceea ce permite si deschiderea portii din stanga.
Daca se apasa butonul de inchidere (cel din stanga), ledul galben dinstanga se aprinde, confirmand ca iesirea este in 1 logic, ceea ce ar permite inchiderea portii din stanga,
la scurt timp se aprinde si ledul galben din dreapta lui, confirmand ca iesirea este in 1 logic, ceea ce permite si inchiderea portii din dreapta.
Daca in timpul deschiderii sau inchiderii portilor se apasa oricare din butoane, portile se opresc, pentru a se evita un accident
Pentru a fi mai usor de inteles modul de functionare, am facut 2 filmulete:
Deoarece un motor de curent continuu isi schimba sensul de rotatie in functie de cum este alimentat, ele sunt folosite, impreuna cu un sistem de reductoare mecanice, la actionarea geamurilor electrice ale autoturismelor, dar se pot folosi pentru a trage o jaluzeaza, sa deschida sau sa inchida o fereastra batanta sau chiar pentru o poarta culisanta.
Pentru cam totate aplicatiile sunt necesari limitatori de cursa.
O schema simpla, ce implica limitatori de cursa pe circuitul de forta este:
In schema prezentata, SW1 este un buton fara retinere ce alimenteaza releul REL1, iar SW2 pentru REL2. Daca consideram ca SW1 este folosit pentru rotirea in sensul acelor de ceasornic (si consideram deschidere), atunci SW2 este pentru rotire in sens trigonometric (inchidere). LIM1 si LIM sunt limitatori de cursa, ce au fiecare cate un contact normal inchis (NI/NC) si un contact normal deschis (ND/NO).
In repaus, cu usa/poarta/fereastra intredeschisa schema si pozitia limitatorilor este cea prezentata mai sus.
Daca se apasa butonul fara retinere SW1 sa se deschida complet usa, motorul este alimentat:
cand se ajunge la capat, limitatorul LIM1 este actionat si motorul nu mai este alimentat, deoarece are ambele borne la masa:
In locul butoanele SW1 si SW2, cu releele respective se folosesc sisteme de actionare gen telecomanda auto sau chiar alte sisteme de comanda ce mentin contactul o durata mai mare decat cea necesara unei curse complete, in cel mai defavorabil caz. Daca usa se inchide in 11 secunde si se dechide in 12 secunde, vom alege, acoperitor, sa fie actionare releele 15 secunde.
Usa este deschisa la maxim, si deci limitatorul LIM1 este actionat, asa ca e posibila doar comanda de inchidere, care se da prin actionarea butonului SW2
Functionarea continua chiar si dupa ce limitatorul LIM1 nu mai este actionat, deoarece se asigura contact la masa
Cand se ajunge la capatul de cursa pentru inchidere este actional limitatorul LIM2 si se intrerupe alimentarea motorului:
Acum, usa se poate doar deschide, prin apasarea butonului SW1, deoarece motorul este alimentat de contactul limitatorului LIM2 catre masa:
imediat ce limitatorul LIM2 revine in repas, circuitul permite alimentarea in continuare a motorului in sensul deschiderii:
sau reinchiderii:
sau opri intr-o pozitie intredeschisa daca nu se comanda nici un releu:
Am facut si o captura video pentru simularea in programul Circuit Wizard (in poze am scris gresit numele programului 😎):
Fata de articolul anterior, o sa folosesc pentru comanda motorului module cu optocuploare, care se gasesc la magazinele cu componente Arduino, de genul celui din imaginea de mai joc, care are 4 relee:
care se comanda cu logica negativa (0V comanda aprinderea ledului corespunzator intrarii si alimentarea bobinei releului), iar o schema, pentru cazul cu 2 relee, este
Am desenat schema de comanda cu o placa de dezvoltare Arduino, comutator de functionare AUTOMAT sau MANUAL cu butoane de comanda locale, modul cu 2 relee (ceva mai simplificat) si motorul de c.c. (cum ar fi un motoras de stergator de parbriz alimentat de la un acumulator).
La trecerea pe pozitia MANUAL, a comutatorului si nici un buton apasat, schema arata asa:
Dupa cum se observa, legaturile si conexiuni cu rosu sunt la 1 (plus), iar cele cu verde la 0 (minus, masa).
Daca se apasa butonul de comanda inchidere SW4, ledul din optocuplor este alimentat si astfel bobina releului REL1 este alimentata si motorul este alimentat si se roteste in sensul acelor de ceasornic (dupa cum o sa vedeti in animatia de mai jos)
Daca fereastra sau poarta (depinde de aplicatier) ajunge la capat, limitatorul LIM1 (SW1) intrerupe circuitul si motorul se opreste
Daca se apasa butonul fara retinere SW5 pentru coborare, se alimenteaza ledul din optocuplor, care comanda tranzistoarele si implicit alimenteaza bobina releului REL2, astfel contactul acestuia alimenteaza motorul, care se invarte in sens trigonometric (sens invers acelor de ceasornic)
Daca limitaotrul este atacat (actionat) se intrerupe circuitul si motorul se opreste
Mai e o situatiem, care nu prezinta interes, cea in cares e apasa simultan cele 2 butoane... releule sunt ambel;e alimentate si motorul ramane oprit, fiind conectat cu ambele borne la plus (si nu cu ambele la minus cand e in repaus).
Similar, daca se trece comutatorul pe AUTOMAT, motorul este, in mod obisnuit in repaus cand intrarile sunt in 1 logic (5V)
Daca pe pinul 0 (desenat asa in simulare) apare 0 logic, ledul din optocuplorul de sus este alimentat si astfel se comanda bobina releului REL1 si mootrul se roteste in sensul acelor de ceasornic
Daca in acerst timp, fereastra ajunge la capat, limitatorul LIM1 (SW1) este actionat, circuitul de alimentare ledului se intrerupe si motorul se opreste.
Daca se da comanda de 0 logic pe pinul 1 de la placa de dezvoltare, se alimenteaza ledul de jos, ceea ce face ca motorul sa se invarta in sens trigonometric.
Daca limitoatorul LIM2 (SW2) este actionat la atingerea capatului de cursa a ferestrei, ledul nu s emai alimenteaza si motorul se opreste
