vineri, 14 martie 2014

Sursa in comutatie cu TPS5430

   Fata de integratul TPS5420, prezentat in articolul Sursa in comutatie cu TPS5420, TSP5430 produs tot de Texas Instruments pe care eu l-am primit ca monstra gratuita, se poate achizitiona si de la TME, acesta din urma poate debita 3A (pentru scurt timp si 4A) in rest caracteristicile sunt similare: tensiune de alimentare in domeniul 5,5..36V, tensiune stabilizata la iesire de 1,22..31V.
   Capsula este similara, doar ca mai este pinul 9, care este sub capsula si trebuie conectat la masa (GND) servind si ca radiator pentru disiparea caldurii.
Conform datasheet-ului lui TPS5430, schema de utilizare si randamentul sunt similare lui TPS5420:
   Schema cu blocurile interne este:
iar schema tipica de functionare este
la care se recomanda cablajul
   Ca si la TPS5420, si aici sunt exemple de dimensionare:
- stabilizator cu tensiune de intrare de 10,8..19,8V, tensiune la iesire de 5V, pulsatiile tensiunii de alimentare de 300mV, pulsatiile tensiunii de iesire de 30mV, curent maxim debitat 3A si frecventa de lucru de 500kHz (schema din aplicatia tipica)
- stabilizator de tensiune pentru 5V cand tensiunea de alimentare este intre 10 si 35V:
- stabilizator de tensiune pentru 5V cand tensiunea de alimentare este intre 9 si 21V:
- stabilizator de tensiune pentru 3,3V cu filtrare la iesire doar cu condensatori ceramici nepolarizati, iar tensiunea de intrare este intre 10 si 24V
   Ca si la TPS5420, pentru ca sa avem tensiune la iesire pinul ENA trebuie sa fie in aer, iar daca pinul ENA este conectat la un potential mai mic de 0,5V atunci la iesire nu vom regasi tensiune.



Sursa in comutatie cu TPS5420

   Am cerut si am primit ca monstra gratuita de la Texas Instruments integratul TPS5420,
   Cu TPS5420 poate fi realizata o sursa stabilizata in comutatie cu randament foarte mare, de peste 90%.
   Capsula integratului este 8SOIC:
   Schema cu blocurile interne este:
   Schema tipica de utilizare este:
   Tensiunea de alimentare (VIN) trebuie sa fie in domeniul 5.5..36V, iar la iesire (VOUT) tensiunea poate fi reglata de la 1,22V pana la maxim 31V, la un curent maxim de 2A (chiar si 3A pentru scurt timp).
   Dupa cum se constata, partea de reglaj a atensiunii se face din divizorul rezistiv R1-R2, ca si la clasicul LM317, in cazul de fata Vsense=1,22V.
   Cablajul recomandat de producator este

   In datasheet (in foaia tehnica) sunt prezentate 2 modele de calcul pentru componente:
- stabilizator cu tensiune de intrare de 10..36V, tensiune la iesire de 5V, pulsatiile tensiunii de alimentare de 300mV, pulsatiile tensiunii de iesire de 30mV, curent maxim debitat 2A si frecventa de lucru de 500kHz:
- stabilizator cu tensiune de intrare de 10..24V, tensiune de iesire 3,3V si parte de filtrare cu condensatori ceramici
PS: pentru ca sa avem tensiune la iesire pinul ENA trebuie sa fie in aer, iar daca pinul ENA este conectat la un potential mai mic de 0,5V atunci la iesire nu vom regasi tensiune.

Interfata i2c cu PCF8574T (2)

   In articolul precedent am prezentat rapid interfata pentru afisajel LCD tip 1602 sau din familie.. la recomandarea lui Cristi am sa prezint si partea de configurare a adresei (A0, A1, A2).
   In mod normal, pinii sunt in aer, deci toate 3 adresele sunt in unu logic... deci adresa in hexazecimal este 0x27, dupa cum e prezentat in fisa tehnica de la Texas Instruments
   Daca se fac strapurile (legaturile catre masa) la toate adresele (A0, A1 si A2) atunci adresa integratului in hexazecimal este 0x20.
   Dupa cum este prezentat in fisa tehnica de la NXP se pot folosi pana la 8 integrate PCF8574T conectate in paralel la comunicatia i2c:
   

duminică, 9 martie 2014

Interfata i2c la LCD pentru Arduino (II) - cu PCF8574T

   In primul articol de acum vreo 10 luni, am prezentat adaptorul meu pentru comunicatia i2c (pe doua fire) care se foloseste impreuna cu afisajul LCD 1602 (16 coloane si 2 randuri) sau unul din familia sa...
   Adaptorul meu arata asa:
iar schema de conectare este
   Un "prieten de suferinta" in ale electronicii si, de ceva timp, in ale lui Arduino, Cristi din Satu Mare a achizitionat o alta interfata i2c, cu integratul PCF8574T si a avut ceva probleme cu ea...
   Adaptorul lui Cristi arata asa:
 
   Dupa ce m-am chinuit si si eu cu el un pic si Cristi si-a luat altul care facea la fel.. partea "ciudata" era ca la rularea programului de gasire a adresei aparea ca fiind 0x27...
   Sketch-ul de depistare a adresei celor conectati la interfata i2c se gaseste la http://playground.arduino.cc/Main/I2cScanner.
// --------------------------------------
// i2c_scanner
//
// Version 1
//    This program (or code that looks like it)
//    can be found in many places.
//    For example on the Arduino.cc forum.
//    The original author is not know.
// Version 2, Juni 2012, Using Arduino 1.0.1
//     Adapted to be as simple as possible by Arduino.cc user Krodal
// Version 3, Feb 26  2013
//    V3 by louarnold
// Version 4, March 3, 2013, Using Arduino 1.0.3
//    by Arduino.cc user Krodal.
//    Changes by louarnold removed.
//    Scanning addresses changed from 0...127 to 1...119,
//    according to the i2c scanner by Nick Gammon
//    http://www.gammon.com.au/forum/?id=10896
// Version 5, March 28, 2013
//    As version 4, but address scans now to 127.
//    A sensor seems to use address 120.
// 
//
// This sketch tests the standard 7-bit addresses
// Devices with higher bit address might not be seen properly.
//

#include <Wire.h>


void setup()
{
  Wire.begin();

  Serial.begin(9600);
  Serial.println("\nI2C Scanner");
}


void loop()
{
  byte error, address;
  int nDevices;

  Serial.println("Scanning...");

  nDevices = 0;
  for(address = 1; address < 127; address++ ) 
  {
    // The i2c_scanner uses the return value of
    // the Write.endTransmisstion to see if
    // a device did acknowledge to the address.
    Wire.beginTransmission(address);
    error = Wire.endTransmission();

    if (error == 0)
    {
      Serial.print("I2C device found at address 0x");
      if (address<16) 
        Serial.print("0");
      Serial.print(address,HEX);
      Serial.println("  !");

      nDevices++;
    }
    else if (error==4) 
    {
      Serial.print("Unknow error at address 0x");
      if (address<16) 
        Serial.print("0");
      Serial.println(address,HEX);
    }    
  }
  if (nDevices == 0)
    Serial.println("No I2C devices found\n");
  else
    Serial.println("done\n");

  delay(5000);           // wait 5 seconds for next scan
}
   Pe forum-ul Arduino este o discutie numita [SOLVED] "LCM1602 IIC A0 A1 A2" (+OTHERS) I2C Controller working with 20x4 LCD in care se indica descarcarea unei librarii de la https://bitbucket.org/fmalpartida/new-liquidcrystal si renuntarea la celelalte instalate...
 
   Sketch-ul folosit de mine, cu mici adaptari pentru afisaj 16x2 este:
// http://arduinoinfo.info/
/* YourDuino.com Example Software Sketch
 20 character 4 line I2C Display or 16 character 2 line I2C Display
 ANOTHER NEW TYPE Marked "LCM1602 IIC  A0 A1 A2"
 A0-A1-A2 are grounded so I2C Address is 0x20  
 terry@yourduino.com */
/*-----( Import needed libraries )-----*/ 
#include <Wire.h>
#include <LCD.h>
#include <LiquidCrystal_I2C.h>  // F Malpartida's NewLiquidCrystal library
//Download: https://bitbucket.org/fmalpartida/new-liquidcrystal/downloads
// Move original LiquidCrystal library elsewhere, copy this in it's place
/*-----( Declare Constants )-----*/
#define I2C_ADDR    0x27  // Define I2C Address for the PCF8574T 
//---(Following are the PCF8574 pin assignments to LCD connections )----
// This are different than earlier/different I2C LCD displays
#define BACKLIGHT_PIN  3
#define En_pin  2
#define Rw_pin  1
#define Rs_pin  0
#define D4_pin  4
#define D5_pin  5
#define D6_pin  6
#define D7_pin  7

#define  LED_OFF  1
#define  LED_ON  0

/*-----( Declare objects )-----*/  
LiquidCrystal_I2C  lcd(I2C_ADDR,En_pin,Rw_pin,Rs_pin,D4_pin,D5_pin,D6_pin,D7_pin);

void setup()   /*----( SETUP: RUNS ONCE )----*/
{
 // lcd.begin (20,4);  // initialize the lcd 
  lcd.begin (16,2);  // initialize the lcd 
// Switch on the backlight
  lcd.setBacklightPin(BACKLIGHT_PIN,POSITIVE);
  lcd.setBacklight(LED_ON);
}// END Setup

void loop()   /*----( LOOP: RUNS OVER AND OVER AGAIN )----*/
{

// Reset the display  
  lcd.clear();
  delay(1000);
  lcd.home();
  
// Print our characters on the LCD
  lcd.backlight();  //Backlight ON if under program control
  delay(1000);
  lcd.setCursor(2,0); //Start at character 2 on line 0
  lcd.print("Hello, world!");
  delay(1000);
/*  lcd.setCursor(2,1);
  lcd.print("From YourDuino");
  delay(1000);  
*/
  lcd.setCursor(3,1);
  lcd.print("from niq_ro   ");
  delay(1000);  
/*  lcd.setCursor(0,2);
  lcd.print("20 by 4 Line Display");
  lcd.setCursor(0,3);
  delay(2000);   
  lcd.print("http://YourDuino.com");
*/  
  delay(5000);
  lcd.noBacklight();
  delay(1000);
} // END Loop
   Am facut 2 filmulete de prezentare, primul numit interfata i2c cu PCF8574T si Arduino
iar al doilea i2c interface with PCF8574T for LCD1602 and Arduino

joi, 6 martie 2014

Senzorul de prezenta HC-SR501 si Arduino (II)

   In primul articol am facut o scurte prezentare si am dat niste adrese unde pot fi gasite informatii despre acest senzor...
   Acum am luat primele 2 articole de acolo si am facut mici teste, folosind intrarea analogica A0 ca una analogica sau ca una.. digitala, adica D14... ce primeste placa Arduino fiind evidentiat de LED-ul conectat la pinul D13 si/sau pe ecranul de monitorizare seriala...
   Primul sketch folosit de mine este:
// http://blog.roman-mueller.ch/index.php/2013/01/26/hc-sr501-passive-infrared-sensor-with-arduino/
#define pir A0
#define led 13

void setup() {
  pinMode(pir, INPUT);
  pinMode(led, OUTPUT);
}
void loop() {
  digitalWrite(led, digitalRead(pir));
  delay(100);
}
   Apoi am incercat pe cel prezentat in celalalt articole:
// http://robotic-controls.com/learn/sensors/pir-sensor-hc-sr501

int pirPin = 14; //is A0 :P
int val;

void setup() {
  Serial.begin(9600);
}

void loop() {
  val = digitalRead(pirPin); //read state of the PIR
  
  if (val == LOW) {
    Serial.println("No motion"); //if the value read is low, there was no motion
  }
  else {
    Serial.println("Motion!"); //if the value read was high, there was motion
  }
  
  delay(1000);
}
   Am "mixat" cele 2 sketch-uri, cand A0 este intrare digitala si a rezultat sketch-ul:
// http://robotic-controls.com/learn/sensors/pir-sensor-hc-sr501
// http://blog.roman-mueller.ch/index.php/2013/01/26/hc-sr501-passive-infrared-sensor-with-arduino/
// http://nicuflorica.blogspot.ro/2014/02/senzorul-de-prezenta-hc-sr501-si-arduino.html

int pirPin = 14;  //is A0
int val;
#define led 13

void setup() {
  Serial.begin(9600);
  pinMode(led, OUTPUT);
}

void loop() {
  val = digitalRead(pirPin); //read state of the PIR
  
  if (val == LOW) {
    Serial.println("No motion"); //if the value read is low, there was no motion
    digitalWrite(led, digitalRead(pirPin));
  }
  else {
    Serial.println("Motion!"); //if the value read was high, there was motion
    digitalWrite(led, digitalRead(pirPin));
  }
  
  delay(1000);
}
   Apoi am folosit intrarea analogica 0 ca intrare analogica...
// http://blog.roman-mueller.ch/index.php/2013/01/26/hc-sr501-passive-infrared-sensor-with-arduino/
// http://robotic-controls.com/learn/sensors/pir-sensor-hc-sr501
// http://nicuflorica.blogspot.ro/2014/02/senzorul-de-prezenta-hc-sr501-si-arduino.html

#define pir A0
#define led 13

void setup() {
  Serial.begin(9600);
  pinMode(pir, INPUT);
  pinMode(led, OUTPUT);
}

void loop() {
  int val = analogRead(pir);
  float val1 = val*5.00/1023.00;
  digitalWrite(led, LOW);
  if (val <650) {
    Serial.print(val);
    Serial.print("/1023 = ");
    Serial.print(val1);
    Serial.println("V - No motion"); //if the value read is low, there was no motion
    
  }
  else {
    Serial.print(val);
    Serial.print("/1023 = ");
    Serial.print(val1);
    Serial.println("V - Motion!"); //if the value read was high, there was motion
    digitalWrite(led, HIGH);
  }
  delay(500);
}
    Am realizat si un filmulet numit HC-SR501 PIR sensor (4)

vineri, 21 februarie 2014

Senzorul de prezenta HC-SR501 si Arduino

  La sfarsitul anului 2011, am prezentat un senzor de miscare alimentat direct la retea, care se foloseste pentru comanda unui bec (sau alt consumator). Articolul despre care fac referire se numeste senzor miscare PIR.
  Un senzor de prezenta PIR, la care se poate regla sensibilitatea si timpul de actionare, care poate fi folosit si cu placa de dezvoltare Arduino este modelul HC-SR501, care intern are alt cod (DSN-FIR800):
 
 
 
   Pe ebay.com am gasit o prezentare a principalelor componente de pe placa senzorului de miscare:
   Am gasit si o fisa tehnica unde este si schema interna, unde apare integratul BISS0001, pe care l-am gasit si in articolul Hacer sensores de movimiento con PIR:
   De mentionat, ca acest modul nu are fotorezistenta folosita la senzorii alimentati la retea, care avea rolul de a detecta starea zi/noapte si a nu aprinde becurile conectate la senzor pe timpul zilei...dar s-ar putea adauga la pinul 9, o fotorezistenta si o rezistenta de 100k(nu merge, cel putin la modulul meu).
   Pe alte site-uri am gasit aplicatii simple fara Arduino:
   Pe net sunt cateva articole, unde este prezentat acest senzor impreuna cu Arduino:
http://www.roroid.ro/senzori-pir/ (articol in romana)
datasheet-ul integratului BIS0001

1.martie.2014
   Am facut si un filmulet, numit HC-SR501 PIR sensor (1) unde am conectat la senzor un LED alb inseriat cu o rezistenta de 680 ohmi si un voltmetru de panou, pentru a vedea mai usor starile...

3.martie.2014
   Schema de testare, folosita in filmulet, este:
5.martie.2014
   Am mai pus 2 filmulete, in care am testat sensibilitatea fara lentina Fresnel:
NC-SR501 PIR sensor (2)
HC-SR501 PIR sensor (3)

marți, 18 februarie 2014

Corector de ton cu LM1036 si Arduino

 
   Deoarece am primit niste LM1036 ca samples-uri (monstre gratuite) de la Texas Instruments, m-am gandit ca as putea realiza un corector stereo de ton cu volum si balans comandat de Arduino, in loc de tensiune obtinuta de la potentiometre.
   Varianta clasica, cu comanda cu potentiometre am prezentat-o, acum multi ani, in articolul Corectoare de ton:
  
 
 
   Corectoare de ton cu acest integrat se gasesc in multe articole:
Procesor dzwieku z ukladem LM1036 - kit AVT-244)
http://blog.elektronika.lt/zigzagas_elektronika/2013/02/27/tembru-blokas-su-lm1036/
http://www.elektrotekno.com/about14259-10.html
http://stoom.ru/content/view/74/151/
http://hobby-egeszseg.hupont.hu/21/hangerohangszin-szabalyzo-lm1036
http://www.geocities.ws/allcircuits/ampli50w2.html
http://www.elektroda.pl/rtvforum/topic980151.html
dar cu microcontroler, care sa-l comande doar in articolul PIC16F628A ds1844 digital tone control lm1036 circuit:
   Acum, am redesenat schema si o varianta de cablaj mai mica cu ajutorul progamului Eagle PCB Editor:
   De la Adrian Roman am primit un cablaj, odata cu cel pentru orga de lumini (cel prezentat in articolul Transferarea unui proiect Arduino pe un cablaj):
si am pus si eu ceva text pe partea cu piese:
 
25.02.2017
   Am mai corectat link-urile de la poze si am pus o schema de test pentru modificate volum, balans, inalte si joase in 32 de trepte.
   Pentru cine vrea sa testeze, am si un sketch, care are informatii in ecranul de monitorizare seriala: LM1036_ver0.ino !!!

02.03.2017
   Am adaugat un afisaj LCD1602 pe i2c si, cel mai important, valorile pentru volum, balans, inalte si joase sunt memorate in EEPROM-ul microcontrolerului de pe placa Arduino. Sketch-ul care face asta este LM1036_ver1.ino, iar schema devine:
22.05.2017
   Am primit de la Mihai Brindusoiu, cel care mi-a readus aminte de montaj, poze cu montajul:
dar cel mai bine se observa modul de functionare din fimuletul trimit tot de Mihai, pe care l-am postat pe youtube: