4 macazuri comandate cu servomotoare pentru diorama

     Deoarece placa Arduino (Uno, Nano) are mai multi pini, putem extinde proiectul cu macazul actionat de servo 

la 4 macazuri, fiecare macaz cu servomotorasul lui, cate 2 butoane de comanda (in stanga /  in dreapta, drepta inainte / in stanga, etc) si cate o iesire pentru indicare directie.

   Schema este urmatoarea, fiecare servomotor e conectat la cate un pin PWM (am ales D6, D9, D10 si D11)

   In articolul PWM in Arduino este o imagine sugestiva:

   Definirea pinilor folositi, la schema mea, este facuta in programul albasete_macaz_2b.ino

15.02.2022

   Am simulat functionarea programului cu ajutorul programului SimulIDE:

incarcand hex-ul programului meu si am observat ca functionarea este cea corecta, pentru fiecare din cele 4 servomotorase, dupa cum se vede si in cele 2 filmulete:

- simulare control 4 macaze cu servo la o diorama

- simulation for 4 switches (4 servos) for diorama railways

16.02.2022

   Dragos (albasete) a inceput sa faca teste cu un macaz real conectat la servomotor). A montat pentru teste pe o placa de forex macazul și servo. In capetele macazului a pus pluta de 2 mm sa nu frece tija de placa și sa culiseze lejer.

Dragos mi-a trimis si un filmulet

   Dupa niste discutii cu Dragos, am implementat si memorarea ultimelor pozitii, pentru a evita socurile mecanice la macaze. Programul ce memoreaza pozitiile in EEPROM-ul microcontrolerului de pe placa Arduino este albasete_macaz_3.ino si memoreaza valori doar daca sunt diferite de cele din memorie si la la 5 secunde de la ultima actionare. 

17.02.2022

    Intre timp, am facut 2 filmulete cu doar 2 servo (astea le-am avut la indemana):

- control 2 servo (macaze) cu memorare pozitie

- control for 2 servos (railway switches) + store position in EEPROM

   Intarzieree scrierii valorilor fiecarui servo, se recomanda a fi mai mare, in caz ca se tot misca macazele, pentru a uza memoria EEPROM, in ultimul program este dupa 5 secunde dupa ultipa apasare a oricarui buton de comanda (asta si pentru a fi usor de yurmarit la tesste)

dar se poate mari la 30 secunde, valoare variabilei devenind 30000 (reprezentand ms)

Control intensitate si stare (banda) led cu 2 butoane (2)

    Fata de ce am prezentat in articolul precedent, am adaugat un led care indica atingerea limitelor (minim si maxim), schema se modifica foarte putin:

Programul, de asemenea, implica modificari minore, rezultand versiunea brightness_control_led_1b.ino care are modul de functionare prezentat in filmuletele:

- control intensitate si stare led cu 2 butoane (2)

- led brightness and stste control with 2 buttons (2)

   Atingerea limitelor, se vede, la montajul de test, prin aprinderea ledului galben:

- limita minima:

- limita maxina:

Control intensitate si stare (banda) led cu 2 butoane

    Pentru un mod de control complex cu doar 2 butoane a unui led sau a unei benzi led, putem folosi o placa Arduino, utilizand urmatoarea schema:

   Cele 2 intrari (D2 si D3) sunt, in repaus, la nivel logic 1 (HIGH), deoarece sunt activate rezistentele internede pull-up (de ridicare a nivelului), astfel ca daca unul din butoanele fara retinere e apasat, intrarea corespunzatoare e la nivel logic 0 (LOW).

   Iesirea (D9) este cu control PWM (semnal cu factor de umplere variabil), ce se va vedea in pozele de mai jos:

- led stins, PWM 0%

- led la nivel luminos scazut, PWM la valoare mica, minimul admis (5, ales de mine) pentru a fi folosita o lumina ambientala;

- led la un nivel luminos crescut, PWM la valoare mare

- led la maxim, PWM 100% (nivel 255 din 255);

    Programul, brightness_control_led_1a.ino, scris de mine, derivat din ce am prezentat in articolul Masurare timpi apasare butoane folosind functia millis(), face urmatoarele:

- buton 1 apasat scurt: stinge led

- buton 2 apasat scurt: aprinde led (la nivelul reglat anterior)

- buton 1 apasat lung: scade progresiv intensitatea luminoasa

- buton 2 apasat lung: creste progresiv intensitatea luminoasa

dupa cu se vede in filmuletele:

- control intensitate si stare led cu 2 butoane

- led brightness and state control with 2 buttons

  La scurt timp dupa publicarea articolului, Gheorghe Vlad mi-a spus ca acest program poate functiona foarte bine si pe ATTiny85, cu redefineirea pinilor (program PWM-LED-2BT-ATTINY85.ino

Macaz comandat cu servomotor pentru diorama (2)

  Fata de macazul prezentat in articolul precedent, acum voi folosi un singur pin pentru a comanda 2 leduri, schema fiind

   Programul adaptat este albasete_macaz_1b.ino si difera, in mare parte, prin modul de comanda al celor 2 leduri, deoarece folosesc doar iesirea D5, astfel:

- cand iesirea este in 1 logic (HIGH) se aprinde LED1

- cand iesirea e in 0 logic (LOW) se aprinde LED2

   In filmuletele urmatoare se vede modul de functionare:

- sistem control macaz diorama (2)

- railways switch for diorama (2)

Macaz comandat cu servomotor pentru diorama

   In continuarea articolelor in care am prezentat bariere comandate (din buton sau cu senzori), de data asta voi prezenta un macaz comandat din 2 butoane, cate unl pentru directia de deplasare.

   Prima schema de test, in care am folosit un program adaptat din cel al barieriei cu butoane, este

   Programul folosit este albasete_macaz_1a.ino si modul de functionare este prezentat in filmuleltele:

- sistem control macaz diorama

- railway switch for diorama

Bariera automata pentru diorama

english version

   Dupa cum prezentasem in articolul anterior, am adaugat 4 senzori infrarosii pentru detectia prezentei trenuletelor pe 2 cai de rulare (cate 2 pe o linie, in stanga si dreapta barierelor).

 

   Schema de test este:

si a fost realizata total pe un simplu breadboard de mine

si pe un cablaj adaptor de Dragos (albasete) 

   Programul folosit pentru 4 senzori este doublebarriers_5.ino si filmuletele, realizate de mine, cu aceasta versiune de program, sunt:

- bariera dubla cu sunet si lumini (4)

- double barriers with sound and lights (4)

   Un filmulet realizat, la teste, de catre Dragos:

PS: Am desenat schema mai frumos, in care se vad conexiunile:

06.02.2021

    Intre timp, Dragos a continuat lucru si a creat si "crucea Sf. Andrei"

realizand si un prim filmulet cu partea de semnalizare optica