Sketch-ul DRL_ATtiny85.ino l-am scris dupa informatiile furnizate de dl. Liviu Hinoveanu si permite aprinderea becurilor doar dupa pornirea motorului, la o anumita intensitate, care se poate regla in cateva trepte prin apasarea butonului de la minim la maxim si apoi iar la minim spre maxim. Daca se aprind manual luminile, sistemul se deconecteaza, masina functionand normal (faza scurt. faza lunga).... la oprirea motorului becurile se sting lent de la maxim la zero.
Un filmulet cu functionarea dispozitivului, cu o descriere foarte buna a dlui Hinoveanu, este DRL cu ATtiny85:
24.05.2019
In urma unor discutii cu un cititor ar articolului, am realizat ca era o greseala in schema, pe partea de comanda a tranzistorului MOS-FET... asa c aam corectat...
Pentru un alimentator este bine sa avem un indicator pentru tensiunea pe consumator, dar si curentul consumat.
Daca avem nevoie doar de partea de voltmetru, acesta se coneteaza la bornele de iesire (si se alimenteaza separat).
Pentru microcontrolere sau, cazul meu, Arduino, schema generalizata de masura este urmatoarea:
Daca se foloseste un sunt (rezistenta) de 0,1 ohmi si avem un consum de 5A, caderea de tensiune este de 0,5V.
Daca avem posibilitatea sa "umblam" la alimentator si mutam divizorul rezistiv sau referinta dupa sunt, nu mai se pune problema asta, deoare stabilizatorul de tensiune corecteaza aceasta diferenta.
Cel mai bine reducem valoarea suntului de 10 ori, cum e in articolul "Multimetru", publicat in revista Tehnium nr. 11/1988
Trebuie sa folosim aceasta metoda deoarece convertorul analog digital al microcontrolelor obisnuite e pe 10 biti, adica 1024 trepte. In cazul normal, la alimentare de 5V, "treapta" de masura este de 5:1024 = 0.00488V = 4,88mV, daca se foloseste referinta interna de 1,1V, cum e la microcontrolerele ATmega328 de pe placile Arduino, "treapta" devine 1,1:1024 = 0.00107V = 1,07mV.
Pentru un curent de 1A pe suntul de 0,01 ohmi avem o cadere de tensiune de 0,01V, aproape cat treapta, de asta se foloseste un amplificator neinversor pentru amplificarea tensiunii (despre el se poate citi in articolul https://en.wikipedia.org/wiki/Operational_amplifier si in orice carte de electronica).
Am realizat cu ajutorul programului Live Wire o simulare a cazurilor prezentate mai sus:
Se observa clar ca a doua varianta este cea optima...
Ideea a pornit de la Vlad Gheorghe, care mi-a aratat un articol rusesc, unde apare un indicator de panou pentru 100V si 10A, foarte raspandit la noi
care are o schema de genul
Ieri (22.10.2017), am testat impreuna cu Marian - GeoMar, functionarea unui asemenea indicator, care are, in plus, indicare de temperatura pe zona curentului cand acesta este zero, si cupleaza si decupleaza un ventilator la depasirea unei temperaturi. Este folosita metoda cu sunt direct de 0,1 ohmi. Sketch-ul adaptat de mine este VA_multiplexat_1b3.ino.
Schema indicatorului de panou cu Arduino Uno este
Foarte importanti sunt coeficientii de corectie si valoarea tensiunii de referinta.
Intai se masoara tensiunea de referinta si se corecteaza valoarea.
Reglajul se face cu o sursa reglabila si un consumator maricel, un bec auto, de exemplu.
Se inseriaza un ampermetru si se compara indicatiile pentru mai multe valori ale curentului (se face prinvarierea tensiunii de alimentare de la 4 la 15V). Se modifica valoarea coeficientului de corectie 3 pana se obtine valori egale sau apropiate (+/-0,1V). Se muta aparatul de masurape tensiune si se compara tensiunile, modificand coeficientul de corectie 2.
Temperatura se regleaza cu un termometru, din coeficientul de corectie 1.
F.f.f. important: folositi sarme groase, eventual lipite sau prinse in conectori, cand calibrati, deoarece pot apare surprize, de exemplu, caderi de tensiune de 0,5V inexplicabile 😋.
Am folosit primul sketch prezentat in articol sa depistez "codul" cardului meu si l-am introdus in al doilea sketch, exact ca in articol, doar ca eu am folosit un led multicolor (RGB), dupa cum se vede si in filmuletul Arduino acces RFID 125kHz
