Intrarile de STAND-BY si MUTE sunt preluate de pe ledurile sistemului prin relee solid state SPST model LH1540. La fel si intrarea de nivel volum, tot cu LH1540, preluata de pe iesirea de comanda pentru motorul potentiometrului analogic. Am folosit 7 potentiometre digitale X9C102 cu 100 pasi originale (luate de pe TME pentru cele de la magazinele on-line de hobby erau chinezarii cu 33 pasi si vroiam precizie mai buna), dintre care 6 care inlocuiesc potentiometrul analogic master pentru cele 6 canale si unul pentru citirea nivelului real.
Ivindu-se ocazia sa pot obtine niste cablaje de la PCBWay, m-am gandit ca pentru cei pasionati de calculatoare vechi pe 8 biti, in special CoBra, sa apelez la Aurel I., care are mereu un proiect interesant, asa ca am ales din lista lui mare de asteptare o interfata CF card pentru calculatorul CoBra.
Va recomand sa cititi discutiile de pe elforum in zona Nebunia numita Cobra (nu aveti nevoie de cont acolo pentru asta).
Dupa primirea lotului de cablaje, Aurel a asamblat foarte rapid o placuta:
O privire de ansamblu a fisierelor gerber arata asa
Privind filmuletul de mai jos, este mult mai usor de inteles cat de rapid se incarca programele fata de versiunea originala, de pe caseta (aici este aratata incarcarea pe o CoBra de 80K cu basic Pera 48K modificat pe adresele A3 A6 A7 de prietenul si colegul nostru Stefan P.):
Interfata este conceputa sa lucreze pe o CoBra de 128K RAM, compatibila Spectrum +3, in 2 moduri: Basic Spectrum +3 128K ( basic SM8 ) si Basic Pera 48K, cu 2 carduri separate, cate unul pentru fiecare sistem in parte, datorita modului diferit de formatare si gestionare al fisierelor.
Comutarea adreselor de accesare al cardului (A3 A6 A7 pentru Basic 48K si A8 A12 A13 pentru Basic 128K) se face automat, de catre multiplexorul 74LS157, comandat de semnalul SEL128, specific doar CoBrei de 128K. In cazul in care se foloseste interfata pe o CoBra de 64K sau 80K, acest semnal nu exista la conector, si automat acest semnal este tras in sus prin rezistenta spre Vcc, multiplexorul mergand numai cu adresele A3 A6 A7. Deci o CoBra de 64K sau 80K poate merge cu card doar in Basic Pera 48K. La CoBra de 128K trebuie dus un fir la pinii b9-c9 ai conectorului de extensie de pe placa de baza.
Mai jos sunt poze cu aceasta CoBra de 128K, prototip in teste, echipat aici cu Gotek si CF-card, unde se face o instalare a programului Workbench 2.3 pe un card de 4 GB, de pe dischetele de instalare lansate din Gotek (se lucreaza si la un cablaj de CoBra 128K, total diferit de placa cunoscuta, dar mai avem pana va fi gata, momentan avem in teste cablajul CoBraXP, facut de prietenul si colegul nostru Vasile C.).
Aceasta este schema:
A fost testata mai intai pe o alta versiune de placa, care a suferit multe modificari pe parcurs:
A scapat totusi o mica hiba, asa ca avem nevoie de o mica reparare la cablaj, pentru a functiona corect bufferul 74LS245, atat la scriere cat si la citire (a fost nevoie de el datorita faptului ca unele carduri sunt “zgomotoase“, adica baga semnale perturbatorii pe magistrala de date). Sunt 3 versiuni pentru aceasta mica reparare, fiecare o face pe cea pe care o doreste:
varianta nr 1 de reparatie - se taie langa pin 3 U4/74LS32 traseul spre pin 1 U5/74LS245 si se duce un fir subtire intre pin 2 U4/74LS32 si traseul spre pin 1 U5/74LS245
varianta nr 2 de reparatie - se taie semnalul BNM1 care ajunge la pin 1 U4/74LS32 , se uneste pin 1 cu pin 2 si se inlocuieste 74LS32 cu 74LS08
varianta nr 3 de reparatie - se scoate U4/74LS32 si se uneste pin 2 cu pin 3 pentru ca semnalul NIORD sa ajunga la pin 1 U5/74LS245
Varianta 1 implica o taietura si un fir scurt, varianta 2 implica o taietura si nici un fir, dar trebuie inlocuit circuitul, varianta 3 implica un soclu de circuit ramas gol, dar nici o taietura. Fiecare alege ce-i place si/sau ce-i convine.
Mai apar pe schema si niste jumperi, foarte necesari pentru CF-carduri (sunt 4 variante de mutare a jumperilor, si in functie de modelul cardului pe care il aveti, potriviti jumperii sa va functioneze cardul, caci altfel nu va functiona, pur si simplu nu va merge daca nu-i dati cardului ce vrea el acolo, cu sau fara filtru RC, cu sau fara BNIORQ).
A fost nevoie si de o decodare suplimentara cu acel 74LS138, ca sa nu apara influente intre aceasta interfata de CF-card si interfata de floppy disc, cea standard pentru CoBra de 80K, care mergea in CP/M si in Basic-ul specific DEVIL. Pe CoBra de 128K floppy-ul lucreaza si in Basic-ul de Spectrum +3, cu unitatea normala de PC, cea care mergea pana acum in CP/M si in DEVIL (cu modificarea necesara si specifica Cobrei, la pinul 34 al unitati, unde trebuie sa apara semnal READY). Automat aici se pot folosi si emulatoarele de floppy, GOTEK-ul si HXCemulator-ul, in functie de ce are fiecare.
Aici avem o incarcare a unui joc in CP/M, de pe Gotek :
Alte filmulete :
Mii de multumiri celor de unde au plecat aceste proiecte!
Ideile si inspiratia conceptiei interfetei au fost, ca de obicei, bazate si pe surse si proiecte publicate de amatori binevoitori care au descris si rezolvat din incompatibilitatile cu carduri CF de diverse tipuri.
Si nu in ultimul rand, aducem multumiri creatorului minunatului nostru site de unde avem de invatat o gramada despre acest minunat calculator numit CoBra: https://cobrasov.com/CoBra%20Project/index.html.
PS: poze cu prima versiune de reparatie
03.03.2025
Nu am fost prea explicit cand am scris ca s-a ivit ocazia sa fac niste cablaje la PCBway.com.
De fapt, toate costurile pentru producerea, taxe si transport au fost suportate de ei prin furnizarea unui cupon valoric. Cablajele realizate la ei sunt de calitate si meritata sa fie facute fie pentru proiecte simple sau complexe, de asemenea exista optiunea PCBA, care inseamna asamblare completa a unui montaj, care include componente SMD. Tot pe site gasiti si sectiunea de proiecte ale altor utilizatori, Shared Projects .
Am modificat programul cronometrului prezentat in articolul anterior, ca sa cronometrez timpi scurti, de ordinul secundelor si sutimilor de secunda, cat timp e un buton apasat, dar e util si pentru cronometrarea timpului de actionare a unei pompe, de exemplu.
Pentru a mai exersa diverse proiectele, am realizat un simplu cronometru, care indica timpul trecut de la initializarea unei placi Arduino.
Schema de test este foarte simpla
in care am folosit biblioteca github.com/avishorp/TM1637 si primul program, care indica timpul scurs, minute si secunde cu leduri despartitoare cu aprindere intermitenta. este TM1637_chromemeter_0.ino.
Ulterior programul a fost modificat ca dupa ce trece o ora afisajul sa treaca de la 59:59 la 00:01 (ore si minute), programul modificat este TM1637_chromemeter_1.ino.
Bineinteles ca se pot adauga butoane de START / STOP sau comenzi de la diversi senzori. In functie de timpul liber disponibil, o sa prezint o aplicatie concreta.
Am adaugat un modul cu 3 leduri la montajul testat anterior, ledul rosu corespunde ledului (rosu) de pe pe placa Arduino (de la D13), un led verde care se aprinde cand ledul rosu este stins si, pentru ca tot era pe modul, ledul galben se aprinde/stinge la secunda, fara a depinde de apasarea butonului, la secundele impare se aprinde si la cele pare se stinge (rest de la millis()/1000 impartit la 2).
Schema este simpla,
si cu programul butonsoft_0b.ino incarcat in placa Arduino am facut 2 filmulete:
In vederea dezvoltarii unui proiect mai complex, am vrut sa testez un program care sa aprinda un led cand se apasa un buton fara retinere, oricat de mult timp (in cazul de fata zeci de secunde) si apoi sa se stinga cand se apasa din nou acel buton, oricat de mult (tot maxim zeci de secunde).
Programul adaptat de mine este butonsoft_0a.ino in care butonul fara retinere este la D2 si led-ul comandat este cel de pe placa, de la D13, schema fiind:
Pentru un anumit proiect, am achizitionat un senzor de distanta cu infrarosii GP2Y0A710K0F, care poate poate masura bine in domeniul 1..5.5m (dupa cum apare in fisa tehnica).
Cand l-am primit, am constatat ca e destul de mare in comparatie cu senzorii uzuali pentru Arduino
si am realizat pe breadboard montajul din schema de mai sus (fara a conecta condensatorul electrolitic)
Firul verde este iesirea de semnal (conectare la intrarea analogica A0), extremele (albastru si rosu) la masa (GND), iar cele 2 ramanse (galben si negru) la plus (+5V).
In timpul testelor consumul mediu al senzorului a fost cca 42mA.
Din materialele de pe internet, variatia tensiunii cu distanta nu este liniara, dar cu inversul distantei este
Dupa cate se observa, sub 70-75cm, tensiunea de iesire este similara distantelor mai mari decat aceasta, asa ca 70cm putem considera ca e distanta minima de masurare.
