Releu pasiv pentru semnal GSM
900MHz

    Deoarece intr-o anumita zona a Olteniei, in apropiere de municipiul Bailesti, si anume in comuna Galiciuica, sunt dificultati cu semnalu' unui operator, la care familia are abonament(e) de mult timp (GOLD), m-am gandit sa rezolv cumva problema. 

     M-am gandit ca problema ar trebui tratata ca receptia unui semnal TV foarte slab in banda UIF (cum era cazul posturilor sarbesti), asa ca am inceput sa caut prin cartile pe care le am.
     Din cartea "Receptia TV la mare distanta", scrisa de dl. Mihai Basoiu si aparuta la Editura Tehnica din Bucuresti in 1989, la subcap. 4.4.3.Instalatie de receptie cu relee pasive, am scot o parte care ne-ar interesa:

     ... asigura receptia in zonele de "umbra" ale semnalului TV. In fig. 4.8 este dat cazul in care intre emitator si receptor se interpune un obstacol natural (poate fi si artificial) care face imposibila receptia. In acest caz, pentru receptie se utilizeaza 3 antene de canal in loc de una. Pe obstacolul respectiv se monteaza doua antene identice, de castig, cat mai mare. Antena I este receptoare: ea capteaza cimpul TV transmit de emitator si prin cablul coaxial de pierderi mici il transmite la antena II care il emite la randul sau, directiv spre antena III de receptie propriu-zisa. 

     Cu o astfel de instalatie, in cazul unor obstacole de dimensiuni (latime) relativ mici, zeci de metri, ulilizand un cablu de buna calitate si antene directive, pierderile in releul pasiv (antena I - antena II) sunt de circa 20...30 dB. 

     In cazuri extreme, cand distanta dintre antenele I si II este relaliv mare, zeci ...sute de metri si semnalul receptionat chiar de anlena I este de valoare relativ mica (mai mic sau de ordinul milivoltilor) intre cele doua antene, pe cablul coaxial se intercaleaza un amplificator de canal cu amplificarea suficidnt de mare pentru a compensa pierderile sistemului. In acest caz cea mai dificila problema tehnica este asigurarea alimentarii amplificatorului, avand in vedere ca totusi obstacolul se afla la o distanta destul de mare de receptor (km). 

     In mare, trebuie folosite 2 antene legate printr-un cablu coaxial cu pierderi mici, una orientata inspre releul operatorului de telefonie, iar cea de-a doua spre zona unde dorim semnal.
     Antena III mentionata in materialul anterior este cea din telefonul mobil.     In cartea respectiva in subcap. Antena Yagi cu 12...30 elemente pentru UIF gasim date despre aceasta antena, dar exact pentru frecventa care ne "trebuie" nu gasim informatii, asa ca am studiat si sursa materialului, adica cartea "Antene" (traducerea din lb. germana a celei scrise in 1968 de dl. Eberhard Spindler) aparuta la Editura Tehnica din Bucuresti in 1983.

     Din cartea respectiva, am ales varianta de antena Yagi cu 10 elemente, deoarece nu are o lungime prea mare (513mm), pentru frecventa noastra de 900MHz. 

l_R=244mm (3 buc), l_F=199mm, l_D1=148m, l_D2=142mm, l_D3=141mm, l_D4=141mm, l_D5=139mm, l_D6=139mm
A_RR=82mm, A_R=54mm, A_D1=15mm, A_D2=44mm, A_D3=92mm, A_D4=98mm, A_D5=105mm, A_D6=105mm.

     Am redeset-o cu dimensiunile: 

     Pe net am depistat o pagina numita Designing and building a GSM antenna , in care gasim si constructia practica a unei anteme Yagi cu 6 elemente (vezi articolul Yagi Design). 

O alta caracteristica a unei antene Yagi pentru GSM este ce se monteaza la 90⁰ fata de o antena TV, deci polarizarea este verticala: 

     Tot cautand pe net, am gasit ca e uzuala configuratia urmatoare: antena Yagi + amplificator + antena monopolara. 

     Acel amplificator (repeater/booster) trebuie sa fie bidirectional, asa ca pentru moment raman la partea de releu pasiv, adica fara a avea un amplificator, doar antena Yagi si cea monopolara (sau tot o antena Yagi).