Am folosit primul sketch prezentat in articol sa depistez "codul" cardului meu si l-am introdus in al doilea sketch, exact ca in articol, doar ca eu am folosit un led multicolor (RGB), dupa cum se vede si in filmuletul Arduino acces RFID 125kHz
Tot dand de scheme cu voltmetrul realizat cu integratul C520, care avea cap de scala 1V si era bun de folosit ca indicator de panou, am zis sa fac si eu unul cu Arduino, in cazul de fata o placa Arduino Nano cu ATmega168 si un afisaj cu catod comun din 4 cifre.
Schema este extrem de simpla, constand doar in placa Arduino Nano si afisaj:
fata de schema lui C520 care mai necesita si 3 tranzistori si un decodificator BCD la 7 segmente, dupa cum se vede din articolul C520 d epe site-ul http://www.next.gr/:
Dupa ce am tot folosit un afisaj led cu 4 cifre din 7 segmente fiecare pentru a realiza ceasuri cu alarma si indicare de temperatura, etc, acum m-am decis sa simplific la maxim treaba si sa folosesc o dioda 1N4148 ca senzor de temperatura, placa Arduino Nano (cu microcontorler ATmega168, dar merge foarte bine si varianta cu ATmega328) si afisajul LFD080AAG103 cu catod comun (se poate folosi foarte bine is unul cu anod comun, schimbandu-se doar cateva linii in program.
Masurarea temeperaturii se bazeaza pe faptul ca pe jonctiunea diodei caderea de tensiune scade cu 2,2mV cu cresterea unui grad (Celsius, Farenheit), dupa cum se observa din figura 1 din datasheet-ul (fisa de catalog) a diodei 1N4148:
Initial, am curatat programul ceasului cu termonetru, adica cu prezentare temperatura cu 2 cifre (numere intregi), devenind diode_thermometer_display_1.ino
Dupa asta, am decis sa modific sketch-ul pentru a afisa si un numar dupa virgula, cu o zecimala, acesta devenind diode_thermometer_display_2.ino
Primind de la Alex cateva leduri de 1W cu radiatoare aferente, am zis sa fac si ceva teste cu ele.
In prima faza, am apelat la un fost coleg, Robert, care a lipit fiecare led pe cate un radiator.
Cel mai uzual mod de alimentare este acela cu curent constant, tinand cont ca pentru acestea, curentul maxim este de 240-350mA.
Am preferat sa folosesc un LM317 ca sursa de curent constant, exact ca in fisa de catalog (datasheet), curentul fiind tensiunea de referinta de 1,25V impartita la valoarea rezistentei dintre pinii ADJ si OUTPUT:
si pentru 350mA rezulta o rezistenta de 3,6 ohmi la minim 0,44W.
Mai usor gasim valoarea de 3,9 ohmi, deci am avea un curent de 320mA
Am avut la indemana rezistente de 12 ohmi la 0,5W ficare si am pus 3 in paralel obtinand o rezistenta echivalenta de 4 ohmi la 1,5W si un curent de 310mA
Am facut si 2 filmulete cu testele si dupa cum se observa, am pus ledurile cu micile lor radiatoare pe alta radiatoare pentru ca disipa multa caldura si pentru a le putea folosi cateva ore aprinse incontinuu, aceste radiatoare sunt necesare:
In articolul LED Driver Using the LM317 se prezinta schema de conectare a unui led de 1W la 12V, mai usor de reprodus de cineva care nu e foarte familiarizat cu schemele electrice clasice:
PS2: La acest tip sursa de curent constant de pot lega in serie mai multe leduri, dar trebuie sa se tina cont ca tensiunea de alimentare sa fie mai mare cu cel putin 2-3V fata de caderea de tensiune pe ledurile inseriate.. deci putem folosi schema pentru 1 sau 5 leduri inseriate daca alimentam de la 23-24Vcc
Am masurat tensiunea de referinta, care are valoarea de 1,076-1,077V.
si cea de pe dioda
Revenind la ceasurile din articolele anterioare unde am folosit ca senzor de temperatura pe DHT11, am facut modificarea pentru a folosi dioda 1N4148:
Sketch-ul, care foloseste dioda 1N4148 ca senzor de temperatura, dar pastreaza facilitatile ceasurilor anterioare: alarma, reglaj manual ora si data, afisare ora alarma, etc, reglaj automat intensitate afisaj functie de lumina din mediu ambiant, este multiplexedclock4_7.ino.
Am facut 2 filmulete in care prezint partea de masurare temperatura a ceasului:
- ceas cu reglaj manual, data, alarma si termometru
PS: La recomandarea lui Vlad, am modificat ca la intuneric sa avem afisat doar ceas, cu aprinderea intermitenta a secundelor si, eventual, indicare alarma activa. Sketch-ul modificat este multiplexedclock4_8.ino. De asemenea, daca se apasa butonul "+"apare cu intermitenta ora de alarma, dupa cum se vede in filmuletul ceas cu reglaj manual, data, alarma si termometru (2)
Ceasul prezentat in articolul precedent a fost imbunatatit, la recomandarea lui Mihai Brandusoiu, care l-a realizat si el. Nu am mai modificat nimic in schema, ci ca mod de functionare. Mihai, a realizat ceasul in forma definitiva, sa zic asa, nu doar pe breadboard ca mine:
In versiunea de acum, daca se intra in meniul de reglare, dar nu se regleaza ora sau data, ceasul nu memoreaza nimic is nu se pierd secundele (deoarece ele erau resetate la zero) si i s-a implementat partea de a vedea la cat e programata alarma, pana acum trebuia intrat in meniul de reglaj.
Schema este aceeasi:
Ceasul prezinta, ca si pana acum ora cu secunde animate (in dreapta se aprinde punctul daca e alarma activa), apoi data, anul, temperatura si umiditatea.
Daca se apasa pe butonul + dupa ce se inica umiditatea retiva a aerului apare ora alarmei cu aprindere intermitenta, pentru a fi usor de identificat. Dupa 3 secunde se revine la functionare normala.
Daca se apasa butnul ADJUST se intra, ca si la versiunea anteriora de ceas, la reglaj ora, minute, an, luna, zi, activre sau dezactivare alarma, reglaj ora si minut alarma daca alarma e activata.
Daca in timpul alarma este in functiune se apasa butonul +, aceasta inceteaza pana in ziua urmatoare.
Am facut 2 filmulete, in care se vede modul de functionare si reglaj, cand se foloseste sketch-ul multiplexedclock4_6.ino:
18.09.2017 La solicitarea lui Florin Bargaouanu, care a realizat si el acest ceas, utilizand un senzor DHT22 (care e mai precis decat DHT11), am modificat sketch-ul, care devine multiplexedclock4_6rev1.ino.
Modificare costa in aceea de a afisa mai rar data si anul, in acest cad afioseaza de 6 ori ceas-temperatura-umiditate, apoi ceas-data-an-temperatura-umiditate. E ceva similar cu ce imi zisese Vlad sa faca noaptea, sa afiseze fara data.
Am facut si postat filmuletul ceas cu reglaj manual, data, alarma, termometru si higrometru (7), care arata mai bine cum se prezinta informatiile pe ecran.
In anul 2015 am achizitionat o placa de dezvoltare cu pret foarte bun (aproape 4$, la data aceea) tinand cont ca este cu un microcontroler pe 32 biti, cu frecventa de lucru de 72MHz (vedeti datasheet)... la prima vedere similara cu Arduino Due, cum ar fi Nano fata de Uno, sa zic. Din pacate, in acea perioada nu am gasit rapid informatii despre ea s-o folosesc cu programul Arduino IDE, asa ca a ramas sigilata punguta ei pana acum, cand din discutii cu Andrei Timofte, am zis s-o testez si eu.
Am conectat placa conform indicatiilor din articolul How To Program STM32F103C8T6, dar am constatat ca nu se aprinde nici un led de pe placa de dezvoltare.
asa ca am legat ca in articolul ARDUINO GOES STM32, adica am scos firul de 3,3V de venea de la interfata USB-FTDI si am alimentat cu un cablu USB din calculator.
Dupa ce ma urmarit schema placii prezentate in articolul mentionat anterior, am desfacut legaturile de realizate in prima faza si le-am conectat pe lateral
schema devenind
In mod normal, cei 2 jumperi sun in pozitia O (in dreapta, cum se vede in poza de mai jos).
Anterior, am facut sa am placile de dezvoltare cu STM32, descarcand de la https://github.com/rogerclarkmelbourne/Arduino_STM32 fisierul comprimat, l-m dezarhivat si l-am pus in subdirectorul hardware din cel in care este instalat programul Arduino IDE:
Dupa ce se incarca sketch-ul si se configureaza programul Arduino pentru placa noastra
‘Board:Generic STM32F103C series‘ ‘Variant: STM32F103C8 (20k RAM, 64k Flash)’ ‘Upload method:Serial‘ ‘Port: cel alocat interfetei USB-FTDI de PC’
se trece jumperul BOOT1 pe pozitia 1
si se apasa butonul REST (RESET)
Se apasa butonul de UPLOAD (incarcare)
Se pune jumperul BOOT1 in pozitia normala de functionare si apoi placa functioneaza cu programul incarcat.
Deoarece led-ul intern conectat la PC13 este legat la plus, logica este inersa, adica la comanda de HIGH e stins, respectiv la LOW e aprins, am modificat sketch-ul BLINK prezentat in articolul How To Program STM32F103C8T6 realizand un efect stroboscopic, dupa cum se vede in filmuletul pe care l-am facut. Sketch-ul modificat este STM32F103C8_blink.ino. Am mai modificat si testat sketch-ul din exemplele incarcate odata cu partea de placa de dezvoltare cu STM32, cel numit BlinkNCount, am meu are definit ledul de pe placa la PC13, cum e in cazul real. Acest al doilea sketch testat este STM32F103C8_BlinkNCount.ino.
