Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea attiny85. Sortați după relevanță Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea attiny85. Sortați după relevanță Afișați toate postările

sâmbătă, 12 februarie 2022

Control intensitate si stare (banda) led cu 2 butoane

    Pentru un mod de control complex cu doar 2 butoane a unui led sau a unei benzi led, putem folosi o placa Arduino, utilizand urmatoarea schema:

   Cele 2 intrari (D2 si D3) sunt, in repaus, la nivel logic 1 (HIGH), deoarece sunt activate rezistentele internede pull-up (de ridicare a nivelului), astfel ca daca unul din butoanele fara retinere e apasat, intrarea corespunzatoare e la nivel logic 0 (LOW).
   Iesirea (D9) este cu control PWM (semnal cu factor de umplere variabil), ce se va vedea in pozele de mai jos:
- led stins, PWM 0%
- led la nivel luminos scazut, PWM la valoare mica, minimul admis (5, ales de mine) pentru a fi folosita o lumina ambientala;
- led la un nivel luminos crescut, PWM la valoare mare
- led la maxim, PWM 100% (nivel 255 din 255);
    Programul, brightness_control_led_1a.ino, scris de mine, derivat din ce am prezentat in articolul Masurare timpi apasare butoane folosind functia millis(), face urmatoarele:
- buton 1 apasat scurt: stinge led
- buton 2 apasat scurt: aprinde led (la nivelul reglat anterior)
- buton 1 apasat lung: scade progresiv intensitatea luminoasa
- buton 2 apasat lung: creste progresiv intensitatea luminoasa
dupa cu se vede in filmuletele:
  La scurt timp dupa publicarea articolului, Gheorghe Vlad mi-a spus ca acest program poate functiona foarte bine si pe ATTiny85, cu redefineirea pinilor (program PWM-LED-2BT-ATTINY85.ino

marți, 2 martie 2021

Sistem deblocare rapida usa acces bloc (interfon Electra)

ultima actualizare: 21.3.2021

   Majoritatea blocurilor de apartamente au acces cu cartela RFID (sistemele mai vechi cu una optica) sau prin formarea numarului apartamentului, conditia fiind, de data asta sa se raspunda si apoi sa se apese pe tasta 7, steluta (*)  sau  butonul de deshidere.

    Pentru cazuri cand se doreste deschiderea rapida, putem simula ridicarea receptorului si apasarea tastei de  deschidere cu ajutorul a 2 relee comandate de un montaj electronic. In cazul de fata, am ales o placa de dezvoltare Arduino (se poate folosi oricare, eu la teste am folosit un Arduino Nano, dar putem implementa si cu un mic microcontroler gen ATtiny45/85 programat ca un Arduino, vezi articolul Programarea unui microcontroler ATtiny85 cu sketch Arduino).

   Schema de test contine o placa Arduino Nano, un buton fara retinere, 2 leduri si 2 rezistente de 220Ω fiecare),

in schema finala se inlocuiesc ledurile si rezistentele de limitare cu cate un releu miniatura tip 1A05, fiecare cu cate o dioda de protectie 1N4007.

   Programul testat este interfon1b.ino si la apasarea butonului, 
va comanda un releu ce va simula ridicarea receptorului (led din stanga)
apoi la cca. 1 secunda va comanda un releu miniatura ce va simula aparea tastei de deschidere (led din dreapta)
   Am facut un filmulet numit sistem deblocare rapida usa acces bloc (interfon Electra)
si unul numit system for answer and open the door at Electra interphone

sambata, 21.3.2021
   Daca ordinea de comanda trebuie schimbata in apasat tasta de raspuns, dupa o perioada scurta eliberat, apoi apasata tasta de deschidere, programul este interfon_1c.ino.
   Marea modificare este din
in

duminca, 22.3.2021
   Am refacut montajul pentru a relua testele. 
In repaus, nici un led nu este aprins:
Daca se apasa  butonul (cand se aude soneria interfonului) se aprinde ledul galben corespunzator releului de raspuns
apoi acesta se stinge si se aprinde ledul rosu, corespunzator releului de descuiere
   Am  refacut filmuletele, 

luni, 15 iunie 2020

Reducere consum la placile de dezvoltare cu ESP8266

   Pentru a putea trimite date (de exemplu, temperatura si umiditatea relativa a aerului) dintr-o incinta sau zona fara posibilitate de alimentare de la retea, trebuie folosita facilitatea de consum redus in modul de "somn adanc" (deep sleep).
   Materialul ce l-am testat, a fost cel din articolul ESP8266 TEMPERATURE AND HUMIDITY LOGGER WITH DEEP SLEEP ENABLED
 
in care se foloseste schema
   Din testele mele si ce am mai aflat de pe internet, pinul de RST trebuie conectat la D0 printr-o rezistenta de 470Ω
   Am masurat ca in modul activ (conectare la reteaua wi-fi, masurare, conectare la server Thingspeak, trimitere date) consumul este intre 67-56mA, media ar fi de 70mA, iar in modul de somn este de 120μA.
   Diferenta este foarte mare, de aceea am masurat si timpul in care ESP-ul de trezeste, se conecteaza la reteaua wi-fi si, in cel mai fericit caz este de cca 7-8 secunde, iar in cel mai nefericit de cca. 14 secunde, raportul constatat este de 1:1, adica o data 7-8 secunde, o data 14 secunde.
   Cautand un mod de somn adanc si pentru ATtiny85, am gasit articolul Battery Life Calculator si am facut un calcul pentru cazul meu, in care am 10 minute timp de somn, o medie de 10,4 secunde de functionare la consum mare si 3 baterii AAA clasice, constatand ca ar tine cam 21 zile
dar daca ar functiona continuu, nici jumatate de zi:
De aceea, ori se foloseste un acumulator 18650 cu un sistem de protectie (BMS) ori un mic panou solar cu niste acumulatori mai slabi, sau chiar conectat la un acumulator 18650.
   Eu am fololosit un "Modul incarcare baterie 3.7V cu ridicator la 5V" primit ca bonus la o comanda de la www.sigmanortec.ro, care este si modul de incarcare si de protectie, avand codul T6845-C:
ce foloseste integratul dedicat HT4928S
dar se pot folosi si module separate, cum este prezentat in articolul DIY Power Bank Circuit
    Programul modificat si folosit de mine este ESP8266_DHT22_ThingSpeak_deepsleep.ino, iar pe canalul 72307 de test de pe Thingspeak valorile sunt asa:

24.06.2020
   Am conectat un mic panou solar la modulul T6845-C in acelasi timp cu consumatorul (placa WeMos D1 Mini) si acum nu mai trebuie sa deconectez consumatorul pentru a incarca acumulatorul.
   Vedeti 2 filmulete:
- cu prezentare in limba romana:
- cu prezentare in limba engleza:


26.06.2020
    Am schimbat sistemul de alimentare, deoarece modulul "combo" T6845-C mai decupla consumatorul (adica placa mea WerMos D1 Mini de trimite date pe canalul de Thingspeak).
    Am conectat 2 module: unul cu TP4056 la care este conectat minipanoul solar (permite tensiune de intrare de maxim 8V, tipic 5V, minim 4V) si ca iesire la acumulatorul 18650. La bornele acumulatorului este un modul ridicator la 5V cu iesire USB la care am conectat consumatorul.
  Schema de conectare este asa:
   Am facut 2 filmulete:
- cu descriere in romana

- cu descriere in engleza

10.07.2020
   A sosit un panou solar de capacitate mai mare (6V 4.5W 520mAh), care poate incarca acumulatorul si pentru intensitate luminoasa redusa (cer cu nori, dimineaza devreme, seara tarziu, etc):
    Panoul nou e mult mai mare decat cel initial

vineri, 27 martie 2020

Tester pentru acumulatori LiPo 2S

    Am adaptat testerul de acumulatori LiPo 3S pastrand schema, doar ca am facut teste doar pe Arduino, ca e mai a indemana (din program se poate modifica usor functionarea pe Arduino sau ATtiny85).
de asemeena se schimba usor tipul ledului multicolor (RGB), de la catod comun la anod comun.
   Modificarea consta in schimbarea pragurilor de aprindere leduri:
   Am facut poze cu starile:
- baterie supravoltata (daca e pusa la incarcator, altfel nu poate fi acest caz), >100%, led mov aprins
- baterie incarcata la maxim, intre 95 si 100% din tensiunea maxima (8,18V), led albastru aprins
- baterie incarcata foarte bine, intre 90 si 95% din tensiunea maxima, led bleo (albastru-verzui) aprins
- baterie incarcata suficient, intre 80 si 90% din tensiunea maxima, ved verde aprins
- baterie incarcata insuficient, intre 75 si 80% din tensiunea maxima, led galben aprins
- baterie descarcata, sub 75% din tensiunea maxima, led rosu aprins cu intermitenta
   Am realizat si 2 filmulete cu programul RGB_LiPo2S_checker.ino incarcat in Arduino:
- cu comentariu in romana
- cu descriere in engleza