Fiind nou in lumea dioramelor si machetelor animate, am trecut, zic eu rapid, de la lumea analogica, in care se foloseste alimentarea cu tensiune continua de 0..12V pentru deplasarea inainte, respectiv 0..-12V pentru deplasarea inapoi.
Schema din interiorul unei locomotive analogice clasice este de genul:
uneori, in serie cu motorul este o bobinuta, pentru a reduce efectul intreruperilor contactelor imperfete.
O placa adaptoare, ce transforma o locomotiva analogica in una pregatita sa fie digitala, este una de genul:
care are o schema de conectare
In afara de conectarea similara a motorului, doar ca se alimenteaza de pe 2 boghiuri (daca se poate), apare posibilitatea conectarii a 2 beculete de 12V sau a 2 leduri albe.
Daca se folosesc beculete de 12V, atunci zonele incercuite trebuie "strapate" adica lipite, altfel, daca se folosesc leduri albe, trebuie sa ramana libere (eu la testele initiale am adaugat, din cititrea superficiala a pozelor de pe net, niste rezistente de 1kΩ).
Pe piata se gasesc, relativ usor, lediri bicolore alb/rosu cu 3 pini, anod comun, de 3 si 5mm diametru, asa ca putem adauga locomotivelor analogice lumina, ce se schimba automat la schimbarea directiei de deplasare, alb cand se deplaseaza in fata si rosu pentru deplasare cu spatele.
Am gasit led bicolor alb/rosu de 5mm la TME, avand codul LTW30EEDYJA, respectiv de 3mm avand codul OSRWPA3132A.
Deoarecele locomotiveleanalogice uzuale se aliemtneaza cu tensiune continu de 12V, iar sensul de deplasare se modifica prin schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare, am conceput o shcema sipla, care are doar 3 componente in afara ledului bicolor cu 3 pini (in cazul de fata cu anod comun): 2 diode redresoare de tip 1N4007 si o rezistenta de 680Ω..1kΩ:
Daca locomotiva se deplaseaza normal circuitul prin care circula curent aste:
Am intrat in posesia unei locomotive Fleischmann 1966, ce necesita curatiere. Am primit un pont cu filmuletul 1966 Fleischmann 1306 Shunter: O&K MV9 - Bringing it back to life cu pasii ce trebuie urmati pentru curatiea (colectorului) motorului si a angrenajelor locomotivei.
Dupa curatire si ungere,
am pus locomotiva pe sina flexibila alimentta cu o punte H controlata de o placa Arduino (Nano) ce primeste informatii de la 2 senzori infrarosii pentru oprire la capete si schimbare sens de deplasare.
In artiolul anterior, pornirea se face lent pornind de la 0 la 100%, dar am constatat ca locomotiva aceasta, in comparatie cu cea testata antterior (din generatie mult mai oua), nu porneste decat la tensiune mare, asa ca am schimbat ulterior ca si tensiunea de pornire (alimentare initiala motor) sa fie la cca 40% din tensiunea maxima, sketch-ul modificat devine controlled_model_train_1b.ino.
Testele cu locomotiva pe circuitul automatizat, dar cu sketch-ul antetrior sunt:
Schema automatizarii de deplasare de la un capat la altul al unei linii(sine) este aceeasi:
si o reprezentare a modului de accelerare, deplasare si franare este prezentata mai jos
Daca trenuletul (sau doar locomotiva) se deplaseaza in fata (inspre dreapta, in schita mea) si este activat senzorul de proximitate cu infrarosu nr. 2, atunci viteza scade lent la zero. Dupa un timp de repaus (4 secunde, in programul actual), locomotiva pleaca lent, pana la viteza maxima, dupa care, la activarea senzorului de proximitate nr.1 (cel din stanga), viteza scade lent pana la zero. Dupa o pauza similara, trenul reporneste in directia opusa si ciclul se repeta pana la intreruperea alimentarii.
O alta reprezentare ca timp, a primelor deplasari, este
Din lipsa de spatiu pentru a ma "juca" cu trenuletul electric in posesia caruia am intrat, a trebuit sa realizez un sistem de comanda automata, care deplaseaza locomotiva dintr-un capat in altul a lui linii drepte. Capetele de cursa sunt sesizate cu module cu infrarosu, de fapt pozitiile de franare, ddeoarece oprirea nu e instantanee datorita inertiei mecanice, ca si in cazul real, cand se apasa frana, dar oprirea efectiva este dupa cativa metri.
care indeplineste toate "cerintele" mele, pornire si oprire lenta la du-te/vino pe sina.
Programul adaptat de mine este controlled_model_train_1a.ino si prima data am facut o simulare cu un vagon impins cu mana, dupa cum se vede in filmuletele:
apoi am realizat montajul real folosind o sina flexibila de 90cm, suficienta pentru teste si care incape pe pervazul ferestrei.
Schema montajului este
in care am adaugat un modul cu L298 (punte H dubla, la care folosesc doar jumatate), pe langa cele 2 module detectie capete de cursa cu infrarosu si cele 4 leduri inseriate cu rezistente.
Am folosit acelasi sketch, mentionat mai sus si primele teste sunt prezentate in filmuletele:
Fata de macazul prezentat in articolul precedent, acum voi folosi un singur pin pentru a comanda 2 leduri, schema fiind
Programul adaptat este albasete_macaz_1b.ino si difera, in mare parte, prin modul de comanda al celor 2 leduri, deoarece folosesc doar iesirea D5, astfel:
- cand iesirea este in 1 logic (HIGH) se aprinde LED1
- cand iesirea e in 0 logic (LOW) se aprinde LED2
In filmuletele urmatoare se vede modul de functionare:
In continuarea articolelor in care am prezentat bariere comandate (din buton sau cu senzori), de data asta voi prezenta un macaz comandat din 2 butoane, cate unl pentru directia de deplasare.
Prima schema de test, in care am folosit un program adaptat din cel al barieriei cu butoane, este
Programul folosit este albasete_macaz_1a.ino si modul de functionare este prezentat in filmuleltele:
Dupa cum prezentasem in articolul anterior, am adaugat 4 senzori infrarosii pentru detectia prezentei trenuletelor pe 2 cai de rulare (cate 2 pe o linie, in stanga si dreapta barierelor).
Schema de test este:
si a fost realizata total pe un simplu breadboard de mine